Ce face praful în suspensie în plămânii noștri?

Efectul prafului în suspensie depinde în primul rând de mărimea particulelor: după pneumologul dr. Várdi Katalin, granulele mai mari de praf provoacă tuse și inflamație, dar organismul le elimină, în schimb cele mai mici se așază în plămân și, la inhalare îndelungată, pot declanșa o remodelare permanentă. În interviu am întrebat și ce contează în asta aerul din locuință și încălzirea.

Modul de încălzire influențează mișcarea prafului. La încălzirile care pun aerul în circulație, aerul cald ascendent duce cu el și praful; încălzirea cu infraroșu radiantă încălzește suprafețele și pe cei aflați în încăpere, de aceea ridică mai puțin praful depus – și același lucru este valabil în general pentru încălzirile de suprafață de temperatură scăzută, de exemplu încălzirea în pardoseală cu apă. Nicio încălzire nu îndepărtează praful și nici nu vindecă boli. Despre cum depinde aerul din interior de sănătatea sistemului respirator am întrebat-o pe dr. Várdi Katalin, care, ca pneumolog și somnolog, se ocupă de peste 35 de ani de întregul spectru al bolilor pulmonare non-tumorale și al bolilor somnului.

Várdi Katalin

Cum filtrăm aerul inspirat?

Pentru prevenirea problemelor respiratorii se recomandă de obicei evitarea fumatului și a aerului poluat. Cum duce aerul poluat – în interior, praful în suspensie – la probleme de sănătate?

În praful în suspensie se află, pe de o parte, acarianul de praf, care este alergen. Pe lângă alergie se vorbește mai rar despre BPOC, deși și aceasta aparține de aici. Ce problemă provoacă substanțele din praf depinde, pe de o parte, de mărimea particulelor care pătrund, pe de alta, de unde ajung.

Avem multe „filtre". Primul este nasul însuși, mucoasa nazală, dar aici intră și sinusurile: cele două sinusuri maxilare, cele două sinusuri frontale, cele două sinusuri sfenoidale și regiunea celulelor etmoidale, care curăță, încălzesc și umezesc aerul inspirat. Întinsă, aceasta este o suprafață de aproximativ două palme, în schimb plămânul „desfăcut" ar fi cât un teren de tenis. Dacă deci sistemul de filtrare al nasului nu funcționează bine din vreun motiv – alergie sau o boală a căilor respiratorii superioare –, în plămân ajunge aer murdar, nefiltrat.

Întrebarea este cât de mari, în microni, sunt particulele de praf care pătrund. Granulele mai mari de praf provoacă imediat tuse și inflamație, dar cumva ies; prafurile în suspensie mai mici însă „se așază" în plămân și pot însemna chiar o problemă definitivă. De aceea este important și cum respiră cineva: pe nas sau pe gură – respirația pe gură poate provoca multe probleme.

De ce devine cineva alergic, există mai multe teorii; în esență, curățenia, mediul fără infecții poate ajuta să o evităm. Praful în suspensie înseamnă pe deasupra nu doar granula de praf, ci și lichidul minuscul din jurul ei, care schimbă vâscozitatea mucoasei și, prin aceasta, elasticitatea căilor respiratorii. De aceea merită să scăpați de praf chiar la fața locului, de exemplu prin spălarea nasului seara, ca substanțele nocive să nu ajungă mai jos, în plămân.

De particulele de praf se poate scăpa și cu abur umed, sau într-un mediu în care sarea este prezentă în concentrație fiziologică. Aceasta ajută la restabilirea stării naturale a mucoasei, astfel încât aceasta își face mult mai eficient treaba de curățare. Pentru aceasta sunt și camerele de sare – dar trebuie să stați destul de mult timp în mediu sărat ca să conteze.

Ce se întâmplă dacă inspirăm îndelungat praf fin?

În acest caz, țesutul pulmonar declanșează o așa-numită cascadă inflamatorie, în urma căreia se formează o mucoasă patologică, iar plămânul se remodelează prost – aceasta se numește remodelare. În locul structurii originale se formează o mucoasă bronșică mai groasă, care produce secreții și îngustează calea aeriană: aceasta este bronșita cronică, practic o inflamație bronșică care îngustează, frecventă și la copii.

Pe vremuri, pe atunci Mártírok útja, tocmai la înălțimea la care se împingeau cărucioarele de copii se măsura poluarea aerului – iar la copiii plimbați acolo bronșita apărea mai des. Mulți au depășit-o, desigur, dar nimic nu trece fără urmă din organism.

Celălalt proces, caracteristic de exemplu pentru concentrația industrială de praf din marile orașe din China sau India, este emfizemul: plămânul se remodelează astfel încât nu se mai vindecă, nici medicamentos nu poate fi tratat. Se pare că în lume sunt tot mai mulți pacienți care ajung în această situație nu din cauza fumatului, ci a aerului poluat. Dacă la toate acestea se adaugă acasă, în locuință, și o cantitate mare de praf în suspensie, aceste efecte se întăresc și mai mult. De aceea merită să vă ocupați de curățenia aerului din interior și de aceea sunt importante și soluțiile de încălzire „blânde cu plămânul".

Astmul și aerul din locuință

Despre astm nu am vorbit încă. Poate cineva să devină astmatic din cauza aerului din interior?

Poate. Dacă nasul nu filtrează suficient aerul, se poate dezvolta tuse astmatică. Diferența principală dintre astm și bronșita cronică, respectiv emfizem, este că astmul – demonstrabil prin măsurători – este un proces reversibil.

Asta înseamnă că, dacă se îmbunătățește calitatea aerului, se poate îmbunătăți și starea?

Da, știm de mult acest lucru, de aceea se aplică diferitele forme de climatoterapie: cea de altitudine, cea marină și cea în peșteră. Esența terapiei în peșteră este că pacientul coboară de mai multe ori, pentru una-două ore, într-o peșteră unde aerul este extrem de curat, sărac în praf și germeni, așa că, de exemplu, nici particulele de ciuperci nu ajung în organism. Există multă experiență despre cât înseamnă aceste tratamente, iar și camera de sare de acasă poate îmbunătăți mult starea pacienților.

Temperatură, umiditate și somn

De ce irită dacă aerul este uscat sau prea cald și de ce este mai bine dacă locuința este mai răcoroasă, mai umedă?

Aerul mai răcoros, mai umed nu are neapărat semnificație pneumologică: aerul mai răcoros influențează ritmul circadian al organismului, iar acesta ne reglează somnul.

Deci există legătură și între calitatea somnului și aer?

Pentru somn, considerăm cel mai bun aerul mai răcoros, de 19–21 de grade. Poate părea ciudat, pentru că nu tuturor le place, dar din punctul de vedere al profunzimii somnului și al ceasului nostru intern este bine: la răcoare somnul este puțin mai profund și, curios, și trezirea este mai bună și mai rapidă.

Terapia respirației – și unde ați încerca încălzirea cu infraroșu?

Dumneavoastră elaborați o terapie respiratorie personalizată. Ce înseamnă aceasta și cui este recomandată?

Mă ocup în primul rând de astmatici, de pacienți cu BPOC, de bolnavi pulmonari non-tumorali și de persoane cu tulburări de somn. Cu metoda noastră proprie completăm tratamentul medicamentos al bolnavilor pulmonari. Aceasta se numește reabilitare; face parte din ea antrenamentul și sportul, dar nu în general: vedem ce formă de mișcare este cea mai recomandată pentru pacientul respectiv și care poate fi integrată în viața lui. În program am inclus și cântatul – după experiența noastră, trăirea creației și comunitatea ajută foarte mult multor oameni.

Există un departament de spital pentru bolnavi pulmonari în care ați vedea rostul încercării încălzirii cu infraroșu, al strângerii de experiență?

De exemplu la bolnavii cu fibroză chistică – atât copii, cât și adulți – ar merita încercat, fie în spital, fie în locuințele pacienților. Aceasta este o boală determinată genetic, care, fără tratament corespunzător, se înrăutățește oricum, dar totuși contează dacă pacientul întâlnește sau nu agenți infecțioși în mediul său. Cred că în asemenea locuri speciale ar avea sens să fie încercată încălzirea cu infraroșu.

Ce înseamnă asta la alegerea încălzirii?

Ultima idee a doamnei doctor este o sugestie profesională, nu un rezultat de studiu: încălzirii cu infraroșu nu îi atribuim efect terapeutic. Ceea ce poate influența modul de încălzire este mișcarea prafului și temperatura suprafețelor; nu înlocuiește curățenia, aerisirea și, la un membru al familiei astmatic sau alergic, sfatul medicului curant. Despre unul dintre principalii alergeni ai prafului de casă citiți în articolul nostru despre acarianul de praf, iar despre mucegai în articolul nostru despre peretele mucegăit. Mulți consideră o problemă de sănătate și câmpul electric al încălzirii electrice în pardoseală – măsurătoarea noastră proprie o prezentăm pe pagina despre electrosmog.

Interviul a fost realizat de: Flanek Éva, șefa de PR și educație a Asociației Naționale Maghiare pentru Încălzire Electrică