Studiu comparativ între încălzirea cu infraroșu și încălzirea cu aer condiționat într-un container-birou izolat

În măsurătoarea din toamna 2025, prelucrată de MOEFSZ, într-un container-birou folia de încălzire de generația a 4-a a menținut o temperatură mult mai uniformă (21–25 °C, de regulă cu o variație zilnică de 1–2 °C) decât aerul condiționat cu încălzire și răcire (14–29 °C). La consumul de energie, rezultatul este mai nuanțat: corectat în funcție de vreme, încălzirea cu infraroșu a folosit 164,7 kWh/zi, aerul condiționat 150,01 kWh/zi, iar încălzirea cu infraroșu ajunge sub aerul condiționat (129–142 kWh/zi) doar dacă se ia în calcul avantajul de confort presupus al căldurii radiante.

Mai jos rezumăm studiul Asociației Naționale Maghiare a Încălzirii Electrice (MOEFSZ) și marcăm separat ce reprezintă date măsurate, ce corecție calculată și ce estimare.

Contextul studiului

Rar apare ocazia de a compara tehnologiile de încălzire în condiții de măsurare controlate. Acest studiu s-a desfășurat în incinta proprie a unei companii energetice din Ungaria, în două containere cu aceeași construcție de bază, cu sistemul de măsurare omologat al companiei, timp de mai multe săptămâni, cu înregistrarea datelor din minut în minut. Firma care a participat la măsurare, pe lângă realizarea rețelelor energetice, se ocupă și de măsurarea, calibrarea și testarea în laborator a sistemelor electrice și energetice. Sarcina MOEFSZ a fost prelucrarea datelor măsurate, interpretarea lor și evaluarea din punctul de vedere al tehnicii de încălzire.

Comparația încălzirilor a făcut parte dintr-o serie de studii. A analizat cum se comportă, într-un container care modelează o utilizare reală de birou, încălzirea cu aer, cu aer condiționat cu răcire și încălzire, și cum, în același loc, încălzirea radiantă cu infraroșu, folia de încălzire de generația a 4-a. Cele două sisteme au funcționat în două perioade distincte, de câte 14 zile:

• încălzire cu aer condiționat: 14–28 octombrie 2025,
• încălzire cu infraroșu: 4–17 noiembrie 2025.

În ambele perioade s-au înregistrat din minut în minut temperatura exterioară, temperatura interioară în mai multe puncte, precum și consumul de energie. Containerul a figurat în acest studiu în construcția de bază, fără strat termoizolant separat, așa că rezultatele nu au fost influențate de efectul unui strat suplimentar.

Notă de transparență: președintele MOEFSZ este Tóth Tamás, fondatorul firmei noastre, iar în măsurătoare a figurat o folie de încălzire de generația a 4-a de felul celei pe care o comercializează și firma noastră. De aceea publicăm cifrele împreună cu limitele lor, ca cititorul să le poată aprecia singur.

1. Temperatura exterioară și consumul

Cele două sisteme nu au funcționat în aceeași vreme. Conform măsurătorilor:

• temperatura exterioară medie în perioada cu aer condiționat a fost de 10,2 °C,
• iar în perioada cu încălzire cu infraroșu de 7,0 °C.

Diferența de 3,2 °C este semnificativă, pentru că necesarul de căldură este, în bună aproximare, proporțional cu diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară (ΔT). Studiul a calculat cu o temperatură țintă de 21 °C:

Raportul sarcinii termice din cele două perioade:

Conform acestuia, în perioada mai rece, cu încălzire cu infraroșu, necesarul de încălzire a fost cu aproape 30% mai mare, indiferent de sistemul de încălzire. De aceea consumul brut al încălzirii cu infraroșu a trebuit corectat în funcție de vreme, ca cele două sisteme să poată fi comparate.

2. Încălzirea cu aer condiționat în măsurătoarea de 14 zile

La încălzirea cu aer condiționat s-a măsurat o variație puternică de temperatură: temperatura interioară s-a mișcat între valoarea inferioară de 14–15 °C și cea superioară de 27–29 °C, ceea ce a putut însemna chiar o oscilație de 10–12 °C într-o singură zi.

Fenomenul rezultă din modul de funcționare al încălzirii cu aer: aerul condiționat încălzește repede aerul, apoi, după ce termostatul oprește, aerul se răcește repede la loc. Temperatura măsurată lângă perete a fost constant mai mică, în medie cu –0,37 °C, cu dispersie mare – ceea ce arată că pereții au rămas mai reci, ceea ce înrăutățește senzația termică.

Consumul specific de energie al încălzirii cu aer condiționat: 150,01 kWh/zi.

3. Încălzirea cu infraroșu în măsurătoarea de 14 zile

Comportamentul termic al încălzirii cu infraroșu cu folie de încălzire a fost net diferit: variația zilnică a fost de regulă de 1–2 °C, valorile măsurate s-au stabilizat între 21 și 25 °C. Aceasta rezultă din natura încălzirii radiante: încălzește în primul rând suprafețele – pardoseala, pereții, mobila – iar acestea cedează căldura uniform, îndelung.

Diferența dintre perete și mijlocul spațiului a fost la încălzirea cu infraroșu de –0,31 °C, cu dispersie mai mică, ceea ce arată o încălzire mai uniformă a spațiului.

Necesarul brut de energie al încălzirii cu infraroșu, fără corecție: 213,1 kWh/zi – în perioada mai rece.

4. Corecția consumului

4.1. Corecția de vreme (calculată)

Pentru comparabilitate, consumul încălzirii cu infraroșu trebuie recalculat pentru necesarul de căldură al perioadei cu aer condiționat. Factorul de corecție:

Consumul încălzirii cu infraroșu corectat în funcție de vreme:

Rezultatul este 164,7 kWh/zi, adică, raportat la aceeași vreme, încălzirea cu infraroșu a consumat în acest container cu aproximativ 10% mai mult decât aerul condiționat (150,01 kWh/zi).

4.2. Corecția de confort (presupusă)

La încălzirea radiantă, senzația termică depinde nu doar de aer, ci și de temperatura suprafețelor din jur, de aceea studiul pornește de la ideea că același confort se poate obține și la o temperatură a aerului cu 2–3 °C mai scăzută. Aceasta ar însemna o economie de energie suplimentară de 14–22%:

Astfel, consumul încălzirii cu infraroșu s-ar situa între 129 și 142 kWh/zi. Important: acesta nu este un rezultat măsurat. În container, temperatura aerului nu a fost redusă – și în perioada cu încălzire cu infraroșu a fost de 21–25 °C –, economia este o estimare bazată pe efectul de senzație termică al încălzirii radiante, care apare în realitate doar dacă utilizatorii setează efectiv termostatul mai jos.

5. Ce arată măsurătoarea și ce nu?

• Date măsurate: variația temperaturii (la aerul condiționat 14–29 °C, la încălzirea cu infraroșu 21–25 °C), diferența dintre perete și mijlocul spațiului, consumul zilnic (150,01 și 213,1 kWh/zi) și temperatura exterioară.
• Corecție calculată: corecția de vreme (164,7 kWh/zi), care consideră necesarul de căldură proporțional cu diferența de temperatură – o bună aproximare, dar o simplificare.
• Corecție presupusă: corecția de confort (14–22%), pe care măsurătoarea nu a confirmat-o.
• Nu a analizat măsurătoarea: durata de viață, costul de întreținere, sarcina asupra mediului și efectele asupra sănătății – părțile despre acestea sunt evaluări generale ale studiului, de natură bibliografică.
• Studiul nu comunică temperatura interioară medie a celor două perioade, deși și aceasta influențează consumul.

Pe scurt: pe baza datelor măsurate și corectate în funcție de vreme, în acest container aerul condiționat a încălzit cu mai puțină energie, în schimb încălzirea cu infraroșu a oferit o temperatură semnificativ mai stabilă și mai uniformă. Încălzirea cu infraroșu poate fi mai avantajoasă ca energie dacă, datorită căldurii radiante, încăperea poate fi setată durabil la o temperatură mai scăzută a aerului. De ce depinde consumul într-o clădire de locuit prezintă pagina noastră despre consum; comparația de costuri cu sistemele cu pompă de căldură o cuprinde comparația noastră de costuri între pompa de căldură și încălzirea cu infraroșu.

6. Senzația termică și căldura radiantă

Încălzirea radiantă cu infraroșu nu încălzește în primul rând aerul, ci suprafețele și obiectele din jur, de aceea senzația termică poate fi plăcută și la o temperatură mai scăzută a aerului. Senzația de căldură seamănă cu cea a razelor soarelui, încălzirea funcționează fără mișcarea aerului produsă de ventilator, deci ridică mai puțin praful.

Încălzirea cu aer condiționat cedează căldura prin circulația aerului. Aceasta permite o încălzire rapidă, dar mișcarea aerului poate ridica praf, poate crea senzație de curent și – așa cum a arătat și măsurătoarea – temperatura este mai puțin uniformă în timp și în spațiu. Despre avantajele și limitele practice ale încălzirii cu aer condiționat scrie în detaliu articolul nostru despre încălzirea cu aer condiționat.

7. Întreținere și durată de viață

Aparatul de aer condiționat este o unitate mecanică complexă: conține compresor, ventilatoare, filtre și agent frigorific, necesită service regulat. Studiul estimează durata lui medie de viață la 8–12 ani – aceasta este o estimare generală, nu rezultatul măsurătorii.

În folia de încălzire de generația a 4-a, în schimb:

• nu există piese în mișcare,
• nu există filtru, ventilator sau compresor,
• necesarul de întreținere este mic, nu cere service regulat.

Studiul estimează durata de viață așteptată a foliei de încălzire la 50–60 de ani. Nici aceasta nu este o valoare măsurată, iar experiența de exploatare pe termen lung nu o susține încă, de aceea trebuie tratată cu prudență ca dată de proiectare. Garanția este independentă de aceasta: 15,5 ani de garanție pentru folia de încălzire de generația a 4-a, dacă execuția o facem noi.

8. Alte diferențe tehnice

Încălzirea cu aer condiționat necesită unitate exterioară și interioară; acestea se aud, ocupă loc și pot deranja și estetic. Filtrele trebuie curățate regulat, iar scurgerea agentului frigorific este un risc pentru mediu. Marele avantaj este însă că vara răcește și el, ceea ce încălzirea cu infraroșu nu poate.

Încălzirea cu infraroșu:

• este un sistem ascuns (folia se află în spatele finisajului sau al gips-cartonului),
• este silențioasă în funcționare,
• este modulară, ușor de extins,
• nu conține agent frigorific,
• nu produce mișcare de aer cu ventilator, ceea ce poate fi favorabil și alergicilor,
• dar nu poate răci.

9. Sarcina asupra mediului

Impactul asupra mediului al unui sistem de încălzire nu rezultă doar din energia consumată în funcționare, ci din întregul ciclu de viață: fabricație, transport, exploatare, întreținere și tratarea echipamentului ajuns deșeu.

Conform măsurătorii, necesarul de energie al celor două sisteme – în funcție de corecții – poate intra într-un interval similar, de aceea contează și celelalte elemente ale ciclului de viață. Argumentația studiului este următoarea:

• Dacă folia de încălzire funcționează într-adevăr 50–60 de ani, socotind pentru aerul condiționat o durată de viață de 8–12 ani, în acest timp ar trebui fabricate, întreținute și tratate ca deșeu 4–5 aparate de aer condiționat.
• Folia de încălzire nu conține agent frigorific. Scurgerea agenților frigorifici fluorurați (gaze F) folosiți în aparatele de aer condiționat are un efect de seră semnificativ, de aceea acestea sunt substanțe strict reglementate.
• Necesarul mai mic de întreținere înseamnă mai puține deplasări de service și mai puțin detergent.

Studiul nu a întocmit o analiză completă a ciclului de viață, de aceea nu cuantificăm mărimea diferenței: direcția argumentelor de mai sus favorizează încălzirea radiantă, dar raportul exact depinde de duratele de viață reale și de modul de producere a energiei electrice.

10. Concluzie

Pe baza celor două măsurători de câte 14 zile, a datelor de înaltă rezoluție ale partenerului industrial și a evaluării MOEFSZ:

1. Stabilitatea temperaturii: la încălzirea cu aer condiționat, temperatura interioară s-a mișcat între 14 și 29 °C, variația zilnică atingând adesea 10–12 °C, iar pereții au rămas mai reci. La încălzirea cu infraroșu, între 21 și 25 °C, de regulă cu o variație de 1–2 °C.
2. Uniformitate spațială: diferența dintre perete și mijlocul spațiului la aerul condiționat ~0,37 °C, cu oscilație mare; la încălzirea cu infraroșu ~0,31 °C, cu dispersie semnificativ mai mică.
3. Consum: datele brute ale încălzirii cu infraroșu (213,1 kWh/zi) nu sunt comparabile din cauza perioadei mai reci. Corectat în funcție de vreme, încălzirea cu infraroșu consumă 164,7 kWh/zi, aerul condiționat 150,01 kWh/zi – pe baza datelor măsurate, deci aerul condiționat a consumat mai puțin. Cu corecția de confort presupusă, de 14–22%, încălzirea cu infraroșu ar fi de 129–142 kWh/zi.
4. Întreținere: aerul condiționat necesită service regulat și, conform estimării studiului, funcționează 8–12 ani; necesarul de întreținere al foliei de încălzire este mic, iar durata ei de viață așteptată este estimată de studiu la 50–60 de ani.

Diferențe generale, nedemonstrate prin măsurătoare: folia de încălzire este ascunsă și silențioasă, nu are piese în mișcare; căldura radiantă nu ridică praful și nu produce curent; unitatea exterioară a aerului condiționat se aude, dar aerul condiționat răcește și vara.

Concluzie pentru containerele analizate

Din cauza construcției containerelor, studiul a evaluat doar rezultatele încălzirii. Vara, aparatul de aer condiționat nu poate lipsi din aceste containere, pentru încălzire însă recomandă, pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, o încălzire suplimentară cu infraroșu, pentru că cu folia de încălzire de generația a 4-a se poate atinge mai repede o senzație termică uniformă, plăcută. În containerele industriale, pentru evitarea deteriorărilor, în primul rând ca încălzire în tavan, în locul încălzirii tradiționale cu gaz la butelie; aceasta poate îmbunătăți siguranța în exploatare și, pentru că nu există ardere, nu consumă nici oxigenul din aerul interior. Despre aplicațiile industriale citiți în articolul nostru folie de încălzire în mediu industrial; privirea de ansamblu asupra modurilor de încălzire electrică o găsiți pe pagina noastră principală dedicată.